Stai lângă mine
La petrecerea vieții,
Să-ți mângâi
Pleoapele
Cu privirea,
Iar globul care
Ne învârte
Să se dilate
În pupila noastră.

Pulsați de aceeași
Inimă,
Vom da venele
La o parte,
Răvășindu-ne
Hărțile
În temelia bisericii.

Vântul ne va
Suda brațele
In toate îmbrățișările
Lumii,
Iar orașul apatic
Ne va saluta
Cu voioșia negânditei
Iubiri.

Vom da înapoi
Cate ceasuri vom
Dori,
Invizibile dansuri
Își vor purta
Pașii prin noi,
Dar lumea va fi atunci
Prea departe.
Cu noi
Se va rescrie Creația
Fără mere sau șerpi.

La petrecerea vieții,
Însoți-mă-va
Gândul care mă
Va nunti cu tine.