Era un culoar între
Noi,
Și ne unea privirile
Ca-ntr-un joc
de copii solitari.
Noi
Ne urneam spațiile
Unul către celălalt-
În aceeași poezie,
În sincronul
Care ne tăcea malurile
Pe pârtia râurilor.

Era o viață
Între noi,
Ca un brad
Crescut dintre munții
Săi
Epocali.
Prin seva ei
Sirene își purtau
Mitologiile apoase.

Era ușor să trec pe
Tărâmul tău,
Iar tu îmi trimiteai săruturi
Prin ocheane sparte,
Căci așteptările
Erau grele.

La un moment dat,
Ne-am întâlnit
Într-un viitor.
Și am adormit
În pântecele lui.