A fi sensibil...
A atinge cerul
Cu mintea printr-o
Poveste nespusă.
A crea orizonturi
În toate dimensiunile
Fără a cârti...
A fi sensibil,
A fi artist...
Toate aceste prisme
Diforme care sfidează
Orice logica
Sunt timpi
Rupți din
Inerția lor
Pentru a-și odihni
Infinitul frânt
Într-o crâmpeie
Lumească...
A fi artist...
O misiune neîndeplinită,
Imperfectă,
Sumbră dar
Frumoasă în
Suplețea-i inefabilă...
Poartă spre nou
Sau vechi
Explozie,
Stupefacție ideală
Sau o precară mărturie
A Condiției umane...
Imn suferind sau
Minciună impecabilă,
Imprevizibil șăgalnic
Sau cântec de leagăn...
A fi sensibil,
Poet,
Boem,
Rebel,
Revoltat,
Obraznic...
Sunt câteva din
Laturile infinite ale
Aceleiași prisme
Prin care timpul s-a rătăcit,
Crezând ca zbura
Printr-o clepsidră...
A fi un poet infinit
În aceasta lume finită
Este o onoare.
A fi o pagina nescrisă
Prin care se vantura
Versuri înseamnă
Nașterea si apocalipsa
perfecta
A vieții ăsteia atât de efemere...
Atât de scârbavnice
Uneori,
Dar care, îmbrăcată
În vers, pare
Ideală
Într-un sfârșit...