Iubirea mea cu
Ochi de noapte,
Nu știu ce
Să-ți mai spun...
Nu știu cum să
Mă mai adun din
Întregul care sunt,
Căci te iubesc atât
de mult
Încât cuvântul
Îmi devine mut
Și îngrozitor
De absurd...
Iubirea mea cu
Ochi de noapte,
Sunt fără glas, fără vers
Sunt ca un lemn
Inert și perplex în
Această viață plină
De non-sens, în care
Alerg spre tine
Fără să te strâng in
Brațe, în care totul
Este fără de înțeles,
În care te iubesc tot
Mai intens...
Iubirea mea cu ochi
De noapte și de sens,
Ești tot ce mi-am dorit,
Ești neînțelesul care
Capătă înțeles...
Rămâi aici cu mine,
Să ne pierdem împreună
În acest nimic
Imens, care
Ne înghite încet-încet,
Suntem două ceasuri întoarse
În timp unul cu fața spre celălalt,
Două secundare care se
Întâlnesc la apus de dimineață,
Ca să își mai vorbească puțin
Despre viață, despre ce-au visat
Peste zi sau peste noapte,
Despre versuri cutreierate,
Melodii descompuse în vise,
Și brațe întinse,
Și întrebări fără răspuns...
Iubirea mea cu ochi
De noapte,
Și de abis...
Alina Drăgan, 3 ianuarie 2021