Despre tăcere

Înauntru,
Tăcerea e adâncă,
Oarbă,
Și sinceră ca un
Copil...
E temătoare și
Timidă,
delicată
Și unică.
În așteptare,
Se macină în doruri
Și strigă
Fără a fi auzită...
Se aprinde stingându-se
Și visând poeții care scriu
Despre ea...

Singură într-o minte
Aglomerată,
Se spulberă în iluzii,
Crede în realități
Și veghează nopțile...

Și dacă ar ști ea câte nu știe...
Și dacă ar ști câți o iubesc...
Și dacă ar ști că pentru
Ea s-au scris atâtea,
Probabil ar mai plânge
Un pic...

Înăuntru, tăcerea e mai puternică
în a sa slăbiciune...